Fasching la Prejmer
Ieri am fost la a nu știu câta ediție a Festivalului Clătitelor la Prejmer, o comună săsească de lângă Brașov, de unde și denumirea de ”fasching”, pentru că este o tradiție moștenită de la sașii care au locuit aici.
Sărbătoarea, conform calendarului Bisericii Evanghelice, se ține înainte de intrarea în Postul Paștelui (Lăsata Secului) și are o simbolistică frumoasă, legată de triumful luminii asupra întunericului, prevestirea soarelui primăverii și alungarea iernii. Și s-a potrivit! A fost o zi senină, cu mult soare.. Tradiția sașilor constă de fapt în organizarea unui așa-zis carnaval, o caravană de trăsuri cu personaje mascate: acordeoniști, toboșari, trompetiști - în centru fiind mirele, mireasa, preotul și babele, care marchează principalele evenimente din viață, precum nunta și înmormântarea (sursa: wikipedia). Exista în caravană și o căruță cu sobă în care se pregăteau faimoasele clătite și se împărțeau localnicilor.
Cam așa arată, de la o distanță rezonabilă, centrul Prejmerului. Foarte multă lume, foooarte multe clătite, dar poți să mănânci și ”tradiționalele” pe bază de carne (gratare, ceaune etc.). Noi am fost în mijlocul ”vâltorii”, am stat la cozi pentru clătite bune, cu de toate J, am inspectat toate tarabele, dar pe urmă ne-am retras în zone mai... săsești, respectiv spre cetate, pentru că trebuie să recunosc, festivalul nu are prea mult a face cu eleganța și atmosfera specifică sașilor, ci mai degrabă cu un bâlci à la români. Dar fără să fiu prea critică, dacă scoatem ”house-ul” din boxele de la scenă, țipetele de litoral ale unora dintre comercianți și mai înfrumusețăm carele ”alegorice”, eu zic că se merită un drum la acest festival, măcar pentru clătite și.... pentru Biserica-Cetate din fundal! (nu vă speriați de săracii pomi, cineva s-a jucat de-a arhitectul peisagist Frankestein)
Intrarea spre Cetate, prin tunel - Barbacana cetății, o galerie boltită semi-cilindric, de 30 m lungime, închisă cu canaturi de stejar, având la mijloc o hersă glisantă de lemn armat.
Școala veche și... calculatorul de altă dată
Ne-am luat la revedere de la Prejmer și ne-am întors acasă pe drumul spre Vălenii de Munte, mai liber și mai frumos..
Intrarea spre Cetate, prin tunel - Barbacana cetății, o galerie boltită semi-cilindric, de 30 m lungime, închisă cu canaturi de stejar, având la mijloc o hersă glisantă de lemn armat.
În interior, un zumzet și o veselie generală! Parcă era cetatea copiilor! Zidurile interioare, pe 2 până la 4 nivele, găzduiesc nu mai puțin de 270 de cămări de refugiu și provizii și sunt ca un labirint pe verticală, accesibil pe scări de lemn, ca urmare, toată lumea, părinți, copii, era cățărată pe scări și explora cămăruțele și intrândurile cetății în speranța cine știe cărei descoperiri senzaționale J
În stânga sau în dreapta?Școala veche și... calculatorul de altă dată
Cetatea din Prejmer are zidurile cele mai puternic fortificate în ansamblul cetăților bisericești din Transilvania, construcția ei începând chiar dinainte de anul 1300.
Orga bisericii din cetate și o boltă superbă realizată din țiglăNe-am luat la revedere de la Prejmer și ne-am întors acasă pe drumul spre Vălenii de Munte, mai liber și mai frumos..
Frumooooos!
RăspundețiȘtergereFestivalul clătitelor? Bun prilej de a vizita Prejmerul. Ai făcut poze tare frumoase, ca de obicei, ultima este de vis. Ați avut o zi frumoasă, cu un cer așa de albastru cum rar găsești.
RăspundețiȘtergere