Pelerinaj la mănăstirile din Prahova (II)

Ne-am reluat drumul spre Cheia, trecând prin Vălenii de Munte, și am părăsit din nou DN1A, pentru a străbate drumuri șerpuite prin sate și comune parcă rupte de lume, dar pitorești, cu oameni liniștiți și mulțumiți de viață, mie așa mi s-a părut - când vii din București te cam izbește normalitatea. De unde aveai senzația că se trăiește greu pe lumea asta, intri în contact cu oamenii din provincie care nu cred că ar da viața lor pe cea din capitală. Sincer, nici eu sa fiu în locul lor nu aș da-o J

Drumul spre mănăstirea Crasna este mai special. Mergi cu mașina până la marginea satului Schiulești, iar de acolo 3 km prin pădure, cobori și urci până la mănăstire! E a doua oară când fac acest drum, Brândușa, cred că îți aduci aminte JJJ

 Pădurea e cam ciudată, copacii au trunchiuri curbate

 Podeț peste pârâul Crasna

Din pădure, intri în incinta mănăstirii

 

 Mănăstirea este superbă, curată, îngrijită și are mulțimi de flori!

 Balcon cu mușcate

 Specii de cactuși

 Dânsul era de aici, dormea într-un tufiș de la căsuța cu cactuși

Mai departe, spre Suzana și Cheia...