Vâlcea şi Gorjul în octombrie (II) 

Mănăstirea Hurezi, Mănăstirea Polovragi, Peștera Polovragi și Cheile Oltețului

Mănăstirea Hurezi - sau Horezu, este poate cea mai impunătoare mănăstire dintre cele pe care le-am văzut la noi din țară, așa mi-a rămas imaginea de dățile trecute și așa am redescoperit-o și acum, cu zidurile ei de piatră, cu un aspect auster din exterior. Este considerată cea mai reprezentativă construcție în stil brâncovenesc, iar denumirea îi vine de la... huhurezi, binențeles J

Biserica cu hramul Sfinților Împărați Constantin și Elena 

  

Aripi de înger

Horezu - renumit pentru ceramică

Mai departe, pe drumul spre Târgul Jiu, intrăm deja pe teritoriul judeţului Gorj şi ne abatem dreapta spre muntele Piatra Polovragilor, unde se află Mănăstirea Polovragi, în localitatea cu același nume și unde este poarta de intrare spre Cheile Oltețului.

Mi-a plăcut bisericuța veche din spate - Sfântul Nicolae ("bolnița"). Se vede icoana Sfântului Nicolae, de la intrare

Drumul pe lângă gardul de lemn al mănăstirii, prin spate, duce spre Cheile Oltețului.
Relieful este carstic, corodat de apă și de vânt, care au dat naștere unor forme spectaculoase, cu înălțimi considerabile, pe care ai ocazia de-a lungul drumului să le vezi și de jos și de sus, inclusiv râul care se insinuează printre ele. Cheile au o lungime de 2 km, între Muntele Parâng la stânga și Muntele Căpățânii la dreapta și face parte din Situl Natura 2000 "Nordul Gorjului de Est".

Peștera Polovragi, cunoscută cred pentru toată lumea, are niște locuitori mai aparte, liliecii, protejați binențeles prin lege, pe care ghida peșterii (un îngeraș cu chip de om) îî cunoaște după nume, după familii, ba chiar după funcțiile pe care le au câțiva dintre ei. Toți trec prin sesiuni foto cu fiecare grup de turiști, dar sunt deja obișnuiți. Aici îl putem vedea pe... Zemi (de la Zamolxe), cel care are misiunea și de a patrula prin peșteră, se vede cum își flexează picioarele - se mai antrenează, să nu amorțească.   

Mai departe, printre chei

Binențeles că am coborât acolo, jos

O cascadă și alte câteva vederi minunate

Ce spuneam de obiceiurile zonei? De dimineață, când am plecat către Polovragi, ne-a întâmpinat o mireasă frumoasă cu ulciorul cu care ieșise în ziua nunții "la udat" în sat! Le-am urat "Casă de piatră, fericire, copii sănătoși!".. cu emoțiile de rigoare J