joi, 29 mai 2014

Isn't Nature beautiful? (part II)

Sâmbăta trecută am hălăduit pe dealurile de la Telega, a fost o excursie superbă, care a durat 12 ore fix, la 9 dimineața am plecat din București, la 9 seara am revenit la vatra urbană, excursie urmată binențeles de un sooomn fără vise!

Natura la Telega și în împrejurimi este de o armonie care mă impresionează plăcut de fiecare dată, iar oamenii au luat amprenta ei - casele și drumurile sunt de o frumusețe, de o curățenie și de o strălucire aparte. Cred că acolo și în noiembrie e frumos. Sunt dealuri peste dealuri scăldate de soare, iar vegetația este atât de diversă încât n-aș putea să spun că are un anumit specific: sunt sălcii, salcâmi, soc, foioase, brazi superbi, vegetație de mlaștină, flori de pășune, iasomie și toate plantele și arbuștii decorativi care se găsesc în curțile oamenilor, iar la ferestre și pe marginea gardurilor este o explozie de flori. Casele sunt împrăștiate pe dealuri și e o plăcere să mergi pe ... ulițe (în cea mai mare parte). Vremea s-a anunțat la meteo ploioasă, dar furtuna ne-a ocolit țopăind pe varfurile de deal și având grijă discret să ne lase să ne bucurăm de drum, așa că am avut soare tot timpul și chiar am putut admira în depărtari cum se descarcă norii în perdele cețoase.
 
Crucea lui Carol I - deci, oamenii locului spun că, inițial, aici a dorit Carol I să construiască un castel dar, în timp ce se plimba pe-acolo, calul lui s-a împiedicat și a considerat acest semn de rău augur, așa că a hotărât să-și facă castelul la Peleș (Sinaia). Părerea mea e că a pierdut la capitolul panoramă!  
Pe culmile acestea străjuiesc niște ”Bătrâni” care cu siguranță au povești foarte interesante de spus! 
  ”La sălcii” sau.. ”la cele două sălcii”, nu știu cum să zic.. dar se evidențiază pe fundal 
Și... eeenduroooo! Niciodată nu am agreat prezența zgomotoasă a omului în natură, dar băieții aștia erau chiar haioși, poate și pentru faptul că peisajul era de la un capăt la altul infinit acolo sus, încât bâzâitul lor nu părea mai supărător decât al unor musculițe J)) Iar ei erau liberi și se distrau!  
Înapoi la vale
Bolovanul protector al casei (?). Mi-a plăcut, era ca o pâine caldă, dospită..
Seamănă puțin cu zona rustică a Angliei.. 
 Unele se odihnesc..
Altele mănâncă
Unii stau la bar pe marginea drumului
Și te urmăresc...
Ăștia micii erau fără părinți, fără stăpâni! 
La revedere!


4 comentarii:

  1. Imaginile sunt superbe si indeamna la visare. Asa mult si frumos verde n-am mai vazut de multa vreme :)

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Intr-adevar, luna mai este poate cea mai "verde" din tot anul, iar la noi peisajele sunt de vis! Mi-a placut blogul tau culinar, insa as fi dorit sa ma abonez sa primesc postarile pe e-mail..

      Ștergere
  2. Acest comentariu a fost eliminat de autor.

    RăspundețiȘtergere
  3. mai mult decat minunat!!!

    RăspundețiȘtergere