miercuri, 10 septembrie 2014

Dobrogea - Histria, dar mai ales... Mănăstirea Casian "Bethleemul românesc" (III)

Duminică, ultima zi a weekend-ului, am stabilit ca, pe drumul spre casă, să vizităm ceea ce nu reușisem vineri: Cheile Dobrogei și Mănăstirea Casian, despre ambele neștiind mai nimic, decât ceva informații și poze de pe bloguri. Și, ca de fiecare dată, realitatea nu numai că a depășit așteptările, dar am văzut peisaje despre care nici nu bănuiam că există în România! 

Ce e interesant la Dobrogea este că mergi mult-mult pe un drum prin câmpie, faci stânga sau dreapta unde e cazul, unde te duce traseul, tot în câmpie, adică tot orizont de câmpie este oriunde vezi cu ochii și apoi, dintr-o dată, îți apare în fața ochilor ceva care îți smulge strigăte de admirație: fie un lac pe deasupra căruia zboară păsări sălbatice, fie vreo formațiune geologică, calcaroasă, înconjurată de vegetație bogată, fie ambele. Drumul spre Cetatea Histria, plecând din Babadag (E87) este excelent, se poate face stânga de la Mihai Viteazul spre Sinoe (ceea ce noi am ratat, că așa e prima dată) sau la intersecția cu Tariverde spre satul Nuntași - după ieșirea din sat sunt indicatoare spre cetate.  

Pe lângă lac
Situl arheologic este bine conservat, iar muzeul este interesant și merită vizitat! Histria este considerată cea mai veche așezare urbană de la noi din țară, ea fiind întemeiată de coloniști veniți din Milet, cam prin anul 657 î.e.n.  
Cetatea Histria este așezată pe malul lacului Sinoe
În afară de asta, ce nu poți să ratezi, ca na, e ca-n vorba aia "cine-a pus cârciuma-n drum", e cherhanaua de lângă, unde am mâncat un borș de pește buuun.

Dar să mergem mai departe, de fapt să ne întoarcem în E87 și să o luăm spre Tariverde. Să ne rătăcim puțin, puțin mai mult, prin Cogealac și la final, să ratăm din nou Cheile Dobrogei, părerile fiind împărțite, nu cu foarte mare convingere, între localnici, în privința stării drumurilor. Așa că, revenind (din nou și încă o dată) în E87, am mai înaintat și am făcut dreapta la un mare indicator care arăta "Gura Dobrogei" (localitate? arie?). Și cum distracția nu se terminase, ne-am avântat cu mașinuța (săraca) pe un drum pietruit (menționez: pietre ascuțite) în "no man's land", cam 10-15 km, până la localitatea Târgușor, de unde urma să vizităm mănăstirea Casian și mult doritele Cheile Dobrogei. 

Dar să lăsăm gluma deoparte, că așa sunt aventurile! Rezervația Naturală și arie protejată "Gura Dobrogei" se mai numește și Recifii Jurasici Cheia, asta ca să ne facem o idee despre vârsta rezonabilă a acestor părți ale țării, vârstă care se dezvăluie prin formațiunile stâncoase-calcaroase ale dealurilor, dar și prin colții stăncoși care ies din pământ. Vegetația este foarte pitorească, peisajul în sine superb, există peșteri renumite de vizitat (Peștera Liliecilor, La Adam etc.), atât rezervația cât și Cheile Dobrogei merită un timp special dedicat vizitării și savurării acestor frumuseți. 

 Gara din Târgușor
Drum colbuit spre Mănăstirea Casian. În spate se văd și morile eoliene, un laitmotiv modern al Dobrogei 

În depărtare putem vedea atolii! De fapt, stâncile respective au fost cândva recifuri coraliere ce sălășluiau pe fundul Mării Thetis, în perioada Jurasicului! 
Mănăstirea Sfântului Ioan Casian este unul din simbolurile creștinismului din Dobrogea, construită în anul 2001, de către părintele stareț Iustin Petre, din piatră albă, calcaroasă, specifică zonei, poate de aceea, dar și datorită peisajului uluitor, este comparată cu cele din ținuturile sfinte. 
În dreapta mănăstirii, în spate, se lasă o cărare care duce la Peștera Sfântului Casian. Imaginile spun totul, iar pe viu trăirile sunt și mai pregnante, mai ales că te afli la o înălțime considerabilă și peisajul îți taie respirația 

Intrarea în peștera Sfântului se face pe o scară abruptă, metalică 
 Icoana Sfântului Ioan Casian
 
The great view... or the highest view
Țesături, modele..
Urcuș înapoi
 Pe câmp, înapoi spre drumul principal, la apusul soarelui - tablou modern de ciobani cu oi
 Câmpia... de fapt Podișul Casimcei


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu